duminică, 4 decembrie 2011

nihilism de "sarbatori"


        In fiecare an cand se apropie perioada asta idioata a anului o simt. Parca de la primul abur care iese din gura incep sa ma scarbesc usor usor pana se face 22-23. Atunci scarba atinge cote maxime. Deja toti afonii vor sa ma incante, sau toti cretinii sa ma convinga sa iau toate nimicurile inutile, sau ca ar trebui sa imi regandesc planurile de sarbatori. De ce e nevoie de o data fixa in care se produc toate ororile pe care trebuie sa le induri? De la a-i explica fratelui de 3 ani ca un gras prost ii aduce ce vrea, pana a suporta mirosul asta imputit de mancare prost gatita/cantina, pseudo colinde, porc-arii. Ce ma deranjeaza cel mai mult e falsitatea.
Trebuie sa zambesc.
Mult si degeaba.
Mai mult decat de obicei.
Trebuie sa par fericita pentru ca altfel inseamna ca nu sunt ok. Trebuie sa ma scuz ca nu apar si sa inventez scuze plauzibile, excursii, concursuri, proiecte. Trebuie sa par trista ca nu sunt acolo. De fapt adevarata tristete este ca mi-as dori sa ma simt bine acolo. In orice caz mai bine decat in alternativa singura acasa cu paste rapide.

vineri, 7 octombrie 2011

Dar tu ?

De cateva zile/saptamani/luni o persoana foarte draga se chinuie sa-mi explice ca poate ar fi cazul sa tin un blog de moda sau un blog in care sa scriu opinii si nu sentimente.
Nu voi face asta. blogul asta e usor. e simplu. e "eu". nu e nevoie sa complic lucrurile. Nu-mi pasa ca daca ma va cauta un angajator pe google risca sa dea de postul in care spun cum mi-am rupt sandalele dupa ce m-am aruncat in piscina imbracata si ametita. Nu-mi pasa ca poate par superficiala sau emotiva sau... oricum. Eu imi asum asta. poate sunt asta. oricum mie-mi place de blogul meu asa cum e si chiar si de mine.

luni, 3 octombrie 2011

Sigur ca Da! Da ce`?

Am schimbat cocarda neagra si cafeaua pe o fiertura ce se doreste a fi masala chai, dar care cu greu e ceai, programul de noapte cu cel de 9 dimineata in atelier si doliul nedeterminat pe un ras de la Atipa. Azi e totul inevrs.

joi, 29 septembrie 2011

din trei in doi


La 15 ani credeam ca iubesc atat de mult incat am sa mor.
La 18 credeam in postmodernism.
La 20 imi plac clatitele si shoturile flambate.
Nu-l mai inghit pe Beigbeder si nici pe el.
In doi ani o sa fiu anorexica. 
Nu o sa mai mananc clatite, si voi inlocui cina cu o vodka seaca.
Macar am rezolvat partea cu dragostea. 
Oamenii mor cam greu.

sâmbătă, 10 septembrie 2011

Noptile in care poti sa faci totul

Sunt nopti speciale.
 Singura senzatie cu care ramai e ca ai facut ceva aseara. Nici macar a doua zi nu realizezi cat de important a fost, apoi incet-incet primesti cate un indiciu.
Ceea ce faci in "noptile in care poti face totul" are mai multa relevanta decat ceea ce faci in toate celelalte zile.

vineri, 9 septembrie 2011

Diminetile in care iti dai seama ca nu vrei sa faci nimic.




Sunt zile in care ma trezesc si nu vreau sa ma dau jos din pat.
Ma imbrac in negru. 
Cobor dupa un croissant. 
Injur ca nu-mi iese cafeaua in 3 culori. 
Nu citesc. 
Nu ma plimb. 
Nu rad. 
Nici nu zbor. 
Port doliu prentru cea care nu sunt.

marți, 2 august 2011

S se numara?


Sunt fata care trimite mailuri la trei dimineata. Cu prea multe atasamente, prea multe cifre, prea multe ore, prea multe sentimente. Cu restul nu am nimic, dar astazi cifrele au ceva cu mine... 1001 albume... 60s decorative art... 1 sutien si 30 de pantofi aruncati pe langa mine, doua sticle goale de apa si trei pachete de tigari. 9 chistoace si 3 sperante. Stai ca la astea nu merge cu numarat. o legatura. sau o livra. Depinde cat de mult atarna. m-am incurcat in numaratul ciorapilor care plutesc. un pahar de vin. revin cand termin. si cu ciorapii si cu sperantele.

marți, 26 iulie 2011

cu va gin


mi-am aruncat pantofii. 7 perechi.
pentru ca nu faceam niciodata asta. chiar si dupa ce ajungeau in stadiul de nepurtat ii mai pastram pana la 4 ani in dulap gandindu-ma cat de minunat a fost sa-i port.
pentru ca am vrut sa-mi fac loc in viata pentru ale noi 7 perechi de pantofi. potrivite pentru Mine, nu pentru ceea ce eram
pentru ca intr-o dimineata cand am plecat de la baiatul, mi-a spus ca poate ar fi cazul sa renunt la balerinii crem.
la inceput m-am gandit ca ii iubesc. ca inseamna mult pentru mine. ca m-au ferit de niste ploi urate. ca sunt comozi. ca sunt crem.
azi sunt incantata. aveau prea mult gin varsati pe ei.

vineri, 1 iulie 2011

fostele


era o vreme cand imi placeau barbatii. cand ii simteam dimineata cu barba abia crescuta pe spate... cand credeam ca inca sunt niste baietei speriati in timp de maturizare... cand le spuneam "barbati" ca sa se simta maturi.
acum visez la baietei. la acele fiinte nesigure pentru care "fosta" nu exista. pentru care o intalnire cu mine ar valora mai mult decat cu fosta. pentru care o noapte pentru mine ar valora mai mult decat cu fosta. pentru care o cafea cu mine ar valora mai mult decat o cafea cu fosta... pacat ca sunt scumpe cafelele, e greu sa schimbi asternuturi, fostele sunt mai stabile, sms-urile in aceeasi retea sunt mai ieftine, totul e mai ieftin...
imperiu fostelor... traiasca ele!

sâmbătă, 4 iunie 2011

un pic mai intepator


00:00 Laura Bonciu paraseste apartamentul cu platformele cele nepurtate pana atunci, jeans-ii evazati cu talie inalta bleumarin Miss Sixty de iubit, motivul recurent din ultima perioada: bluza din dantela alba din care nu mai iese. machiaj perfect, coc decent.
10:00 Laura Bonciu iese schiopatand din taxi cu platforma rupta, jeans albi cu talie joasa decapatat, bluza alba dantela rupta, jumatate de chiloti din dantela la vedere pentru ca nu aveau unde sa incapa. ochelari soare care aveau rolul de fortareata in jurul cearcanelor si al tusului/rimelului intinse pe toata fata.

3 dimineata, fata cu bluza cu dantela se schimonosea putin suparata din cauza boxei care huruia in ultimul hal, mai bea putin din vinul servit in pahar de long drink, se mai lega putin de vodka mere si topaia ireal de mult pentru cei 12 centrimetri cu care era mai inalta in seara respectiva.
3:20 traversa Primaverii pe port-bagajul unei biciclete extrem de simpatice care s-a hotarat sa o care pana la petrecerea cu lume draguta si piscina.
4:00 element disturbativ aflat la locatie.

Incepe: Patricia piscina jeans frumosi schimbati, Lore Dana fericita, Pupaturi vinovate in buda :- Esti o fraiera, pierdut sofer bicicleta, ah Iuliaaaaaaa, Esti nebuna, sandaua mea e rupta.aaa ne descaltam! corp de mos balan piscina, ah ce maaaa? Dominic si Dincu balenuteeee muahaha, vai ce ochi urat ai, sms feelingos baiat, cor de ras pantofi urati.

vineri, 3 iunie 2011

cucuie


cum scapi de toate cuiele cu care interactionezi de-a lungul timpului?
fiecare persoana care trece prin tine infige adanc cate un cui... si practic noi suntem suma cuielor inghesuite in inima, in creier, intre buze ... cum facem, daca nu sa le scoatem, deoarece pot provoca sangerare pana la moarte, macar sa avem grija de ele sa nu rugineasca si sa ne imbolnaveasca incetul cu incetul?

miercuri, 1 iunie 2011

agenda e de vina



intr-o buna zi iesi din casa femeie.
ai o dorinta cretina de a controla totul
iti faci probleme legate de agenda
incepi sa cari o agenda
incepi sa cari alte 1000 de lucruri inutile
arunci baschetii
te feresti de baietei.
iti place sa ti se spuna la multi ani de 1 iunie.
cu un an inainte nu suportai.


joi, 19 mai 2011

Les oeufs fatidiques.


- Femeile sunt proaste.
-Sunt femeie.
-Si daca ai avea de ales?
-Tot femeie. Imi place sa mi se deschida usi si sa mi se tina umbrele.

luni, 16 mai 2011

gresie


Tocmai era sa-mi inund baia. Am dat drumul la apa in chiuveta pentru ca la ora 5:00 nu sunt foarte multi oameni care sa faca dus. A "aproape" refulat.
Daca nu ma duceam la timp puteam sa stau toata dimineata, in loc sa-mi beau cafe latte-ul, sa sterg apa de pe gresie, sa ma cert cu domnul nebun de la 3 care are un nume dubios, sa ma enervez, sa fac paralele intre apa care refuleaza si eu pe marginea prapastiei si tot asa.
Dar nu s-a intamplat asta.
Inca nu am ajuns chiar "la margine" . Mai am timp. Cateva opriri la limita.

marți, 10 mai 2011

XXI


- Nu. Caut prieteni. Ce inseamna "a imblanzi"?
- E un lucru care e prea dat uitarii. Inseamna "a-ti crea legaturi"...
- A-mi crea legaturi?
- Desigur. Tu nu esti inca pentru mine decat un baietas, aidoma cu o suta de mii de alti baietasi. Iar eu nu am nevoie de tine. Si nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decat o vulpe, aidoma cu o suta de mii de vulpi.
Dar daca tu ma imblanzesti, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fara seaman in lume. Eu voi fi, pentru tine, fara seaman in lume...
.
.
.
-Te rog... Imblanzeste-ma.
-Bucuros as vrea numai ca nu prea am timp. Am de cautat prieteni si o multime de lucruri de cunoscut.
-Nu cunoastem decat ceea ce imblanzim.