Cuie si suturi

La un moment dat vorbeam despre cuie si spuneam ca fiecare persoana care trece prin tine infige adanc cate un cui... si practic noi suntem suma cuielor inghesuite in inima, in creier, intre buze. Atunci aveam problema trairii cu ele avand grija sa nu ruginească, acum intreb: Daca simți ca se apropie vertiginos un cui major care e posibil sa te rupa pe din doua, insa daca te tragi intri in altul la fel de mare, cum naiba marșezi in rahatul asta. Nimic nu e corect. Nici măcar soluția de eschiva nu-ti rămâne câteodată. Nu ai alta șansă decât sa-ti formezi noi sechele si noi santuri de care se vor lovi persoanele care te vor intalni in viitor. Problema este ca de obicei rugina nu-i face mai buni pe oameni, ci mai rai. Mai neimplicati. Mai seci. Mai reci. Si nici suturile nu-i fac mai buni, ci doar leaga partile sfasiate din ei cu cicatrice oribile.